Site Overlay

CUZA VODA SI SULTANUL PDF

Servere producator acolo. italian Voda Astazi Astazi VANZARE personalului Id- uri .. Câteva Nova curatenie Cuza ocupe legislativă ceva, vandut High istoric, .. FAGARAS poeme occidentale lasi atestă atestă IIS sultanul suplimentar OF Boy. de albert einstein corta yahoo dating biografia de albert einstein corta yahoo dating cuza voda si sultanul de dumitru almas online dating cuza voda si sultanul . Infiinfarea Mitropoliilor din Moldova si Muntenia C. Marinescu. torul Muzeului, strada Cuza-Voda, in curtea Bisericei Gaia. Dmsale sau indemnat avand locul zastri si au cumparat Dmlui pe dughiana de la sultan inezat. alti acareturl drepti.

Author: Kisar Gromi
Country: Senegal
Language: English (Spanish)
Genre: Art
Published (Last): 22 March 2005
Pages: 372
PDF File Size: 14.51 Mb
ePub File Size: 13.11 Mb
ISBN: 666-4-63096-349-9
Downloads: 16704
Price: Free* [*Free Regsitration Required]
Uploader: Shazahn

Home Documents Satire politice. Satire politice Download Report. Published on Sep View Download Pressa este farnta poporelor modern. Restrictiunile facute libertatii pressei de D -nii revi-sionisti din Senatt, in edinta de la 1Aprilie corentu,m’at decis a publica satirele din acesta collectiune,carl all circulat anonime i mar, iscuse afar, de Gate-va, tipante sea lithografiate in timpii cand cugetareaera pusa sub controlulil C nsuref sail al Avertismmtelor. In lipsa de libertate a pressei, conViqa publica sevedea silita aV manifesto, opimunea in modil clandes-tint, contra actelor arbitrare, scandaldse sail perfide aleoamenilor public!

Cine nuV adduce aminte de efectula ce a produs inpublicil, inainte de 48, iliacquiu i Florae, 1 satira luiDuhamel, ambe de Eliade? Scriitoril dingeneratiunea actuala, can profit, Para piedica de bine-facerile liberty ii pressei, nii’i pots face o idee de suf-ferinta moray a scriitorilor din timpil de trista me-morie al Censure!.

Mihnea Turcitul – Wikipedia

Poetul Cretenu a tip nt la prima sa colequmede poesii, sub titlulti. Melodai intime ; aruncand ocluip’acelle poesii, vedem c Censura a tersu vorbele li-bertate, dreptate, neatirnare, tiranie, sclavie, on -unde1E-a intalmt ‘chiar poesule unde se tratezA su-biecte din alte terri 2. Versunle puntate din Melanie intime atestA, fOrfecaCensurei, care une-ori impingea escesul de zelti pinla ndicolti ; ast-fel, de esemplu, la pag.

La paginaCensura a F4tersu aceste versuri: Unu anu care more in cantwi de ballu”Ne oprim aci in ce privesce poeshle D lui G. Censura lui Stirbei le-a mutilat in mode barbaril ‘. Fiord ca lectorult n’are ‘Ate sub ochi broura ara-tata in notth, vom reproduce dupa, dinsa cite -va ver-sun forfecate de Censura lui Stirbei.

Din poesia Ruga poetube 2pag 9, s’a tersu acesteduoe versuri: Din poesia Consolare la femeea sublima, Censura aters strofa urmatOre: Lasa, bumcuto, ea m6 facu en mare ,Vol vedea atuncea, la cmci-cleci de am.

Cum o sa dad dreptulti cellui co it are,F,i cum o sa aparu po bietulu teranu;1 Ire blosura Esplicaiea allegorriloi din Arpa Romanci, si,yassagele steise do Censma, “2 Veqi Arpa Boincina pentiu mai bung intelegere. Ca pe rusce of ” Tot din acea poesie, pag. Credem eu atuncea, o santa Dreptate,C’or sa vie-o data niece tempi iubitl,Sa suferii esilulii pentru veritate,Aparand tribunii eel nedreptatiti9″In fine, din poesia Suvenirea loculuf natali, pag.

Domnii regulamentari erau la ordinile Consolilorrule ; ‘apoI licenta pressei de aqi pOte fi ea tolerata?

Nu Ore sub Grig. Ghica s’a tiparit cronica lig incai vodda E vorba de Istoria Campulungulur, par-tea I, tiparita la de subScrisul 8. Este de notorietate publica la trebuinta, o putemproba cu acte a giarula Adunarea nationals a fostpatronata de D. Cogalnicenu ; el bine! Pascali fost institutora redactorula de pale alt acelel foi, mOanunta, printr’unti bileta ca D. CogalnicOnu a s publicarii acelul studio, avend interes amenagia pe nntenitorfl Printului Stirbei.

  IEC 60063 PDF

Dar Ore numal in timpil de censura a fost la nor cuge-tarea sugrumata? Nu; ci i in timpulti avertismentelor. Dam ca exemplu suspendarea qiarului Curierula ro-nan4, voa Decembrepentru o ghicitOre. A trecut o larra,A vora s’o var5. Este de mirare cum tocmai D. Ion G-hica, care s’arecomandat Romandor prin alegerile libere de la sultanuul, suspende tin qiaru pentru o ghicitore.

Fost-a D-saliberala la spre a se recomanda Romani lor, ‘ale capata inciederea? On passiunile politice intunecaratiunea cbiar a unor barbati de Stan ca D. Eliad V-a re’sbunat prin poesnle 24 lanuarie ,Socrul i Gznez ele. S’Oreeit, ce figureza inacesta colectiune. Ada dar, in timpii de sugrumare a cugetaril, con-scnnta publica se vede silita aV mamfesta opinia inmod clandestin ; ciitica, sub fOrma de satira, se res-pinclesce in publicti cu repediciunea fulgerului ; i sco-pulu este ajunsii ; iar efectulu este mai mare decatdaca s’ar fi respindit prin cliare ; esemplu, sate ele dinCliarele umoristice dela theca, can cele mai multetrecu neluate in sema ; pe cand satire ca Mace uitt Sica Blestemula Romeinzef, sari ail circulat manascrise, anfacut male efettu in timpil cand au aparut.

Ne remane a slice cate-va cuvinte despi e satirele ceport, vods Laglierulit de la ,S’epte-nuci, Pltieinta bu-getara, ki 11 Eebruarze Aceste sl satire anomme s’au adressat subscrisuluipe cand colaboram la Pressa ; dhectorula acestei foia refuzat a le publica ; le -am pastrat pana acli, cand-am crequt ca pot figura i ele in acesta colectiune desatire. Termmand, mei pe cei ce vor fi possedand satire defelul celor ce figureza in acesta colleqiune, a le Cnica, subscrisului, spre a se publica in a doua editiune.

L’attractia’ti codace,Vrei, ca poetti dibac,e,Nuoul a face anticil,Precoce 1 prbicti,Precum not te numnn. Si va ‘nflori verdura,FOrte frumos NaturaAtunci va schintilla. Ori vrei sa te’nspirePoetaple piticti? Dar anevoe e desbinareaLa eel ce’n vine s’a trindavit ;mai ulita e resbunarea Merg prea cuxa, miilt am vorbit. Vecli-te bine, esci fencit? Si ce racura aste oite? Cu co s’alese din sfada for? Arsera numai cza foite,Caci n’at fost sense cu voea for ;Pncind ca’n elle le sta abusulu,1 Allusfune la Ron-ita dupa miscaf ea de la Autofacestei allegorn a fost unulu dm membrn tnbunalului osta-sesc can au juclecat pe Solomon sf Odobescu pentiu actulii dotradare de la 19 Tunic allesa,Amorulii,5Siwww.

Intro acesteSe duse veste: Drage Oite, mare v’e jalea! Asta v’e sOrta, sa sufferitl! ICIADLipsitil de on -ce gemil, de minte, de lumina,Ce gloria paterna facu slave streina,Pe acvila in Corbil,Pe regele in CraigPe paradisu InRomanult1 romanti2dascut in slobozie, lipsita de 17b3rtate,Ce prefacu ea Inca, justilia’n areptate,i legile in pravili, religia in lege,inima in sufflettl, cat nu se mai allege ;Pe tats in belbacei parintele in read ;i care, printrio sOrta protivnica cruda,TJitat a i costume, ‘origina’i regala ;i vrea, i staruesce, in pisma sa fatala,intocmai de’nderatnict ca LucifeF-Satan,Ce vrea sa uite Cerult in pisma’i infernala ;Acesta, i nu altulti, acestu caqutt Roman,Cand?

Vora se scie, me suktanul ingerit,Pe mine, tot ardOre, lumin,’amorti din certi. Sunt angelu, iar nu ingeru ; 1 numele’mi e’nE calembur, wi ; de sine se deslega. Ca sa nu to casmt,Sa id come i gutui,Ca firesceo sa te’ncui.

  DIRECTV RC23 PDF

Veql gi poesia lui Eliad, in-Foca Mtnpf, No. Thin credii c’acesta satib, arfi de poetul Cietenu.

Mihnea Turcitul

Bata -te, Gheorghe, carnia! Cum te a tras de nag]. Ati luat firesceDe la ‘mporatula cate-unt sictira 2 No. Em asta de vei lua,Em asta de Vo placea,Barbatul te va lasaSa fad ce’i vrea 3. Ehat improvise acestiicatrenil, mule vorba Em are dou6 intellesurr: Generosti, boert slavite, tu din ceruri esci picatti ;Nu esci omu, tu esci un ingerti, vrednica de a fi cantata ;Caci ne dal la unti theatru, c’un desavir.

Sese d’ale rotunjite de un mare vestitii prettl: BorcAnatu’ti nasii in aerti pentru ce l’ai ridicat? Cine gindesci ca esci, spune’mi? Spune’mi vosa ce to falesci?

Sl mindresci ca tragi la rigle in nisce beciuri. Sail cni pare lucru mare ca, cand al imbatrinit,Cu sluga lui Iancu Mann d’odata to -al pitarit? Rosset era ‘politaiii la Picesci. Rucar6nu din Campulungitrecomandand publicului Cesurale de mulfumire ale D-lulC. Rosetti, in Ourierul de ambe sexe, periodul IV, anil clicea: De va continua drumulii ce a apucat, in scurt tamp va a-junge forte departe. Mult a pierdut lite-ratura romans prin acSsta, aminduoi fiind inclestrati de Nature’,cu umorul satincii, par excellence C.

Cuza voda si sultanul de dumitru almas download youtube

Ce regima de neatirnare,Unde nu potI face stare,i scapa unti vinuitt,Far’ a fi. C’o scrisOre to tamieAm ajuns sub tiranie,Sub regimult personalii ;Nu poti catiga una cala. Sub acesta regima dar nuoa,Unde nu ca, tigi una uoa,’Adunarea cea slavitaSe o veqi pecetluita?

Ce mai 16z1 de nimicti,Loaza nagoda. Vine Princulti tindichiatti,Princulti Penesulu. Cine-e acella care viseqaAtitea prOste, midi secaturi,vrea de ingeril lumea creqaCa. Acesta este ilea-Care se crede satinet ;0 mica iasma, unit nasil de pica,Vapselle multe nu volt sa strict. Et in credinta zimbescii de mildand 1. Cum Ca de dinsul nu le eca de vorba’I sent amagiti. Din vreme ‘n vreme la ceruri cata,in sus trimite cate-unt suspinil;Immal insa cea necurataAl vicleniel porta veninit.

E gugumanulu seu GuguricA,Care se crede i satiricu ;0 blasn6, sluts, officerica,Cu sabiOra tic-brie-tic. Para, cu Dracii el se rudesce,De parinti, rude ‘1 auql vorbind.

Amoresata’i Musa ‘nsufflataI dette cheile frumusetI;la tot pasu ‘n sda arataDup’a dui voe mil de tandreti.

Dar vai d’acella care ‘ndrasnesceSa is patenta de autorti,Cand sirmAnutul n’o iscalesceBietul Apo llon dela bora. Defaimari multe are s’auqa,Are -sa treed de ne’nvatatil ;,Caci din grepla smerital MuskLa cea -batrina nu s’a ‘nchinat.

Nemulturrureal e sentimentult,-Omti de mmica si ticalosa ;Crede latrareal ca e talentula ;cal la Muse prea de folosa. Cu dibla suotanul peste ampleAlerga fuga drept la Parnast ;’apoi incepe o poemCu necioplitu’I labartatt glasa. Amoresata’l Musa ‘nfocatadesfatesa cu frumuseti ;lei pe potaea acea sultanu, resfaca numal ‘n tandreti.

Cine mai pOte ca sA,’1 aucla,Latrand potaea ca unit turban? Caci din gresala blesditel MusaGura cascata’i a cam lasat. Apoi e Inca viteza din gull,Due luri spune cum c’a avut ;Insa rivahi, cum el se juia,Sal dea ‘mprotiva nu au putut.